De ce citesc?

 Bună fetelor!
 Cred că deja toate cunoașteți pasiunea pe care o am pentru cărți. V-am spus în nenumărate rânduri, sau dacă nu, vă spun acum că îmi doresc o bibliotecă precum în filme. O cameră specială doar pentru cărți. Să fie rafturi pe toți pereții, cărți peste tot și să mă urc pe scăriță pentru a putea ajunge la toate. 

sursa

 Sunt genul de persoană care mai bine nu mănâncă sau merge pe jos decât să ia autobuzul, pentru a avea bani pentru cărți.
 Săptămâna aceasta am cumpărat 3 cărți. Nu îmi permit foarte mult să îmi iau cărți scumpe, dar atunci când găsesc reduceri, sau cărți împreună cu reviste, nu ezit să le cumpăr. Așa că săptămâna această am cumpărat o revistă împreună cu volumul 3, partea a doua din Vampirii din Morganville (aceasta e o altă pasiune a mea, la fel de bine cunoscută de voi) și volumele 2 și 3 din Fetele Gallagher. Revista a fost 11 lei iar celelalte două cărți, 9.5 lei fiecare. La asemenea reduceri, nu pot rezista niciodată.
 Tot din același motiv prefer o librărie online în defavoarea uneia offline, pentru că aici găsesc de cele mai multe ori prețuri mult mai mici decât în altă parte. Și asta mă face să vreau să caut cărți online decât să răscolesc rafturile în căutarea prețului mai mic sau chiar și în căutarea unui titlu pe care mi-l doresc.
 V-aș vorbi ore întregi despre cărți, dar, cu toate astea, nu știu dacă am un răspuns clar la întrebarea "De ce citesc?"

 Aș vrea totuși să încerc să vă spun ce anume mă împinge pe mine spre cărți.
 De mică am fost atrasă de ele. De lumea pe care ele o crează, o lume diferită față de cea în care trăim. O lume în care aproape mereu binele învinge răul. O lume frumoasă, cu povești de dragoste sau cu personaje care au puteri nebănuite. O lume în care acțiunea atinge cote maxime și mă ține prinsă ore întregi. Îmi aduc aminte că făceam întrecere cu prietenele mele. Câștiga cea care citea cele mai multe cărți. Asta se întâmpla în fiecare vacanță de vară. Și acum abia aștept vacanța pentru a putea citi în voie. În timpul facultății îmi este un pic mai greu, dar cu toate astea, anul acesta nu am mai renunțat complet la cărți.
 Lectura mă relaxează. Cel mai bine citesc înainte de culcare. Parcă somnul este mai odihnitor astfel. După o zi încărcată, plină de examene și ascultări, cred că merit să mă liniștesc citind câteva pagini din cărțile mele preferate. Mereu am o carte de căpătâi. Sufăr atunci când le termin pentru că mă atașez de personaje și de multe ori îmi doresc să aflu cât mai multe despre viețile lor. De aceea atunci când termin câte o carte, simt că am nevoie de un strop de pauză pentru a reuși să mă detașez complet. Dar nu rezist mult, și mă apuc imediat de un alt roman. 
 Nu de puține ori mi s-a întâmplat ca prin cărți să descopăr culturile și tradițiile altor țări. Vă dau un singur exemplu, o carte despre care știți deja că se află printre preferatele mele. Este vorba despre Memoriile unei Gheișe. Îmi face plăcere să descopăr alte țări, mai ales prin intermediul cărților. Cu ajutorul lor, sunt descrise cel mai bine locurile, ritualurile țărilor pe care nu am posibilitatea să le vizitez. De fiecare dată când mă afund într-un roman, deja îmi imaginez că locuiesc alături de personajele mele dragi. Deja îmi imaginez locurile pe care ele le frecventează și scenele în care au loc întâmplările cheie. Îmi las imaginația să zburde, îmi place să fac asta. Citesc romane polițiste și încerc chiar eu să descopăr inculpatul. De multe ori finalul romanului este total altfel decât m-aș fi așteptat. Dar ăsta e un lucru bun. Nu îmi place ca mereu să știu ce urmează să se întâmple.
 Cred că nu mai este nevoie să spun că cititul ne ajută pe noi toți, dar în special pe cei mici, să își dezvolte vocabularul, să adopte un limbaj elevat cu ajutorul căruia să se descurce în societate.
 Tot cu ajutorul cărților, putem cu ușurință avea acces la mentalitatea oamenilor ce au trăit în urmă cu mulți ani. Atât limbajul autorului, cât și al personajelor, ne dau indicii despre gândirea și viața din trecut. E frumos să putem face o comparație între oamenii din urmă cu sute de ani și oamenii de astăzi. Deși mulți nu sunt de acord, cred că putem avea foarte multe de învățat de la cei care au trăit înaintea noastră. 
 Am o mare problemă cu timpul liber. Nu prea am parte de așa ceva și dacă atunci când facultatea îmi oferă câteva ore libere, eu nu le folosesc cu rost, mă simt vinovată. Nu îmi place să pierd timpul degeaba. Nu sunt genul de persoană care să doarmă mult sau care să nu facă absolut nimic, așa că cititul este o bună metodă de a utiliza timpul liber atunci când avem parte de el. Dar să nu înțelegeți că citesc doar pentru că nu am alteva mai bun de făcut. Nu despre asta este vorba. Eu ador să citesc și dacă s-ar inventa o meserie de cititor, cred că aș avea mult de câștigat.. :D Și cred că de fapt, despre asta este vorba. Cel mai important motiv pentru care citesc, este pentru că îmi place să fac asta. Îmi place să trăiesc povești de dragoste, dar și de aventură împreună cu personajele. Îmi place că după ce citesc mă simt plină de viață și mult mai activă. Îmi place energia pe care mi-o dau caracterele pe care le întâlnesc în cărți.
 
 Îmi place să citesc și cred că nu mai am nevoie de alte motive.