Random

Buna, fetelor!
Stiu ca uneori abordez teme destul de neobisnuite pentru acest blog, dar imi face placere sa va povestesc tot ce imi trece prin minte. In acest mod ma puteti cunoaste mai bine, cu bune si rele, cu amintiri mai bune, sau mai putin bune.

Nu stiu cum erati voi, dar eu, cand eram prin clasa a patra, aveam o ora de lucru manual. Cred ca si voi ati avut asa ceva, sau daca nu, poate vi se va parea interesant ce va voi spune.

In afara de caietul special in care lipeam si desenam diverse felicitari sau alte minunatii, doamna profesoara avea si alte idei pentru noi. Pentru fetite alesese goblenul, care ma incanta peste masura. Si acum mi-as dori sa mai cos daca timpul mi-ar permite. Dar au intervenit alte hobby-uri pentru care ma dedic. :) Oricum era o placere chiar de atunci si imi aduc aminte ca mereu ii spuneam mamei mele sa imi cumpere materialele necesare. Nu lucram doar la orele destinate acestei activitati, ci si acasa, atat de mult imi placea.

Baietii insa erau mesteri inca de atunci si pentru ei, doamna profesoara alesese traforajul. Imi aduc aminte ca eram atat de incantata cand ii vedeam prelucrand diverse bucati de lemn, incat mereu mi-am dori sa incerc si eu. Nu am avut niciodata ocazia dar poate ca daca voi avea un baietel, ii vor fura si eu materialele si imi voi face de cap. :)

Stiu ca un prieten de familie avea niste scule din acestea si mereu cand mergeam pe la el le admiram dar nu am avut niciodata curajul necesar sa le cer si sa lucrez si eu cu ele. Cred totusi ca e destul de complicat, pentru ca nu necesita numai creativitate, dar si indemanare, rabdare si ceva forta.

Cand am primit mai tarziu o oferta in casuta postala cu o cutie mare de scule si instrumente de toate tipurile, am fost foarte aproape sa dau o comanda. Pretul nu era mare si eu tot cu gandul la copilarie eram.
Bineinteles ca nu erau cele pe care le stiam eu, ci erau scule profesionale, ca cele de la www.insatermscule.ro. Acum cand le vad, stiu ca nu e treaba de hobby aici, ci este ceva mult mai matur, mult mai avansat. 
Desi eu ma gandesc la copilarie si cred ca ar fi interesant sa ma joc cu ele si sa realizez eu cateva chestii pentru a-mi depozita cosmeticele, stiu ca munca aceasta ma depaseste si o voi lasa in mana celor ce se pricep.

Tatal meu este o astfel de persoana care atunci cand isi propune, creeaza o multime de lucruri foarte simpatice. Imi place sa il vad in actiune si de multe ori ii cer sa ma ajute si in proiectele mele. Nu are intotdeauna materialele pe care le solicit eu, dar incearca de multe ori sa imi faca pe plac.

Voi ce hobby-uri ati avut cand erati mici? Va incitau si pe voi lucrurile pe care le faceau alte persoane? Curiozitatea voastra era la fel de mare ca si a mea?


 


Comentarii

  1. Coafura si cusutul mi-au placut enorm de mult de cand eram mica. Momentan le si practic :-D lucru ce ma face extrem de fericita. Cand eram mica cred ca cel mai mult am fost mereu atrasa de lucrurile pe care le faceau barbatii. Mereu imi doream sa ma apuc si eu de zugravit ca il vedeam pe unchiul meu si mi se parea interesant, sau vroiam sa fac mobila ca si tatal meu :-)) ba chiar mi-am dorit sa devin si mecanic auto.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ma bucur sa aud ca ti-ai pastrat aceleasi hobby-uri :)
      cred ca toate am fost atrase de indeletnicirile baietilor. :D

      Ștergere
  2. Dacă de obicei pentru o seară specială, la petreceri sau evenimente alegem coafuri de ocazie care să ne pună în valoare, pentru ziua nunţii trebuie să ne ...alegem ceva special...desigur parerea mea!:)

    RăspundețiȘtergere
  3. pfff...cand eram mica tin minte ca faceam la orele de educatie tehnologica goblen (care-mi placea), dar si macrame. nu pot sa-ti spun cat am urat macrameul....noroc cu mamaia, ca-mi facea ea. eu nu ma pricepeam deloc. ba la un moment dat fugisem la baieti si faceam cu ei pirogravura :D

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Un concealer de calitate ascunde imperfectiunile tenului

Recenzie Carte si Film: Baiatul cu Pijamale in Dungi

Despre mine... in cateva cuvinte