O lume mai buna


Cum ar fi viata fara calculatoare?
Pai, daca derulez cativa ani in urma, as putea sa va povestesc.

Imi aduc aminte cum stateam pana seara tarziu in spatele blocului cu prietenii si ne jucam cu mingea, pana cand ieseau vecinii sa ne certe pentru ca faceam prea mult zgomot. In zilele in care nu batea vantul, puteam juca badminton si organizam adevarate turnee impreuna cu celelalte fete din vecinatate.
Dar aceastea nu erau singurele turnee. Existau astfel de campionate si in saritul cu coarda care ne umpleau mare parte din timpul liber.
In alte zile ne adunam mai multe in scara blocului si croiam hainute pentru papusile primite de la parintii nostri. Faceam schimb de materiale si ne mandream cu piesele vestimentare pe care reuseam sa le cream.
Va aduceti aminte de bara folosita frecvent de parintii nostri pentru a bate covoarele? Aveam una in spatele blocului unde ne adunam si petreceam multe ore inventand diverse cascadorii catarate pe acea bara. Am si cazut o data si m-am lovit cam rau, dar, asta nu m-a impiedicat sa continui sa ma distrez.

Despre arhi-cunoscutele jocuri pe televizor nici nu va mai spun. Chemam cate o prietena la mine si ne jucam impreuna Mario sau Tanc. Eram mereu cu ochii dupa casete. Ma rugam de mama sa imi cumpere una noua, desi mai aveam multe acasa.
Ce tristete era atunci cand un joystick se strica. Dadeam fuga la magazin si incercam sa cumpar o pereche de joystick-uri noi. Transformatorul de incalzea repede si de multe ori trebuia sa il scoatem din priza pentru a-si reveni. 

 
sursa foto


Dar exista si varianta portabila de jocuri.



sursa foto
sursa foto























Desi cu o gama mai redusa de jocuri, imi facea mare placere sa imi bat propriul record la tetris sau la masinute. Aveam un astfel de aparat care, atunci cand il deschideam, canta Lambada. Si il adoram pentru asta :D





Inca ceva ce mi-a infrumusetat copilaria a fost  Pokemon. Atat filmul cat si albumul pe care ma chinuiam sa il completez.
Mancam zilnic cornuri pentru a strange abtibilduri si pentru a reusi sa incarc toate spatiile goale din albumul meu. Faceam schimb de poze cu alti prieteni si negociam aprig ce pokemoni sa primesc.

sursa foto



Aaa, era sa uit de cinematograf. Am vazut Titanic de cel putin 5 ori la cinematograful din orasul meu. De fiecare data cand rula, incercam sa ma strecor in sala. Ecranul imens ma fascina si trairile personajelor parca se transmiteau si mai intens.

Astazi, cinematograful este frecventat din ce in ce mai rar pentru ca majoritatea persoanelor prefera sa vada filmele pe propriul pc.
Astazi copiii nu prea mai ies afara sa alerge si sa se joace cu mingea. Prefera sa stea in casa si sa butoneze consola sau tastatura. Nu mai merg in vizita la prieteni pentru ca vorbesc cu ei pe diversele retele de socializare.
Astazi se cumpara din ce in ce mai putine carti si copiii nu mai stiu sa faca un comentariu pentru ca gasesc totul gata realizat pe internet.
Eu imi amintesc cum faceam intrecere cu o prietena in numarul de carti citite in vacanta. Astazi, asa ceva nu se mai intampla. Poate se intrec doar in numarul de prieteni de pe facebook.
Astazi nici macar nu ne mai deplasam sa ne facem cumparaturile. Gasim totul in magazinele online care ne pun la dispozitie tot ce avem nevoie. De la alimente, la laptopuri cu procesoare de ultima generatie, de la haine la HDD de 1 Tb. Imi amintesc de primul meu calculator care avea 80 Gb memorie si mi se parea chiar mare. Acum insa ar parea extrem de neincapatoare.

Intr-adevar tehnologia ne-a usurat un pic viata dar este adevarat si ca a creat dependenta.

Suntem dependenti de comunicare. Credem ca nu putem trai fara internet, fara telefon, dar nu este asa. Inainte sa le avem, totul era altfel. Totul era mai usor, mai simplu si aveam alte prioritati.
Ar fi frumos ca si copiii de astazi sa se poata bucura de ceva mai mult decat tehnologie, sa se poata bucura de viata si de toate jocurile ei.

Ar fi perfect daca am sti sa dozam tehnologia in viata noastra si daca am reusi sa cream amestecul ideal.



Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2012.















Comentarii

  1. eu si acum ma joc Tetris :)) dar, pe telefon, cand sunt in autobuz sau tren si ma plictisesc..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. eu joc rama pe telefon.. si imi place tare mult.. :D tetris nu am mai jucat demult.. :(

      te pup!

      Ștergere
  2. imi e dor de toate aceste jocuri ...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. da.. si mie.. chiar ma gandeam ca cumpar un joc pe televizor sa imi mai aduc aminte de acele vremuri.. :)

      te pup!

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ieftin si Bun: Apa micelara Garnier (Review)

Review: Spray pentru corp Victoria's Secret

Review: L'oreal Professionnel Sampon pentru restabilirea densitatii parului